Comunitate – Identitate – Diferență

Priviri fenomenologice

Alexandru Bejinariu, Ileana Borţun

Comunitate – identitate – diferenţă reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai importante triade conceptuale ale timpului nostru. Problema identităţii şi a raportului său cu alteritatea nu este, desigur, nouă, fiind chiar mai străveche decât filozofia însăşi. Dar în ultimul timp a devenit tot mai clar, poate mai mult ca niciodată, cât de legată este această problemă de problema comunităţii. Este tot mai greu de ignorat faptul că tipul de comunitate în care trăim depinde, în ultimă instanţă, de modul în care gândim raportul dintre identitate (identitatea personală, naţională, europeană ş.a.m.d.) şi diferenţă (adică „celălalt“ şi „ceilalţi“). Deşi comunitatea a trecut în prim-planul cercetărilor filozofice încă din secolul trecut, în urma celui de-al doilea război mondial şi, mai apoi, a prăbuşirii Cortinei de Fier, mai multe fenomene recente – cum ar fi criza refugiaţilor sau Brexit-ul şi problemele pe care acesta le ridică cu privire la viitorul Uniunii Europene – arată că încă nu gândim îndeajuns de mult şi de profund cu privire la comunitate. În fapt, gândirea comunităţii reprezintă un travaliu ce trebuie asumat de fiecare generaţie, de fiecare individ în parte. Lucrările reunite în volumul de faţă fac parte, şi ele, din acest proces, tocmai pentru că abordează, din perspective fenomenologice diverse, relaţia dintre identitate şi diferenţă, provocând cititorii să-şi asume şi ei, la rândul lor, sarcina de a gândi cu privire la existenţa noastră în comun.